• green layout
  • blue layout

Articole

Conceptul “Sustenabilitate” se referă, în opinia noastră, cu deosebire la conservarea şi utilizarea eficientă a resurselor economice în vederea facilitării şi garantării accesului generaţiilor viitoare la un mediu natural şi economic ce poate fi exploatat. Mai exact, măsura în care se asigură satisfacerea nevoilor prezente fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile cerinţe, ceea ce invocă două aspecte ale echităţii: echitatea intrageneraţională (în cadrul unei generaţii) şi echitatea intergeneraţională (între generaţii). Echitatea intergeneraţională apare întrucât generaţia prezentă îşi deduce beneficiile prin utilizarea mediului ca resursă de bază, în timp ce costurile sunt transferate generaţiilor viitoare. John Hartwick a identificat o interconexiune teoretică între renta resursei şi sustenabilitatea economică în cazul unor resurse epuizabile. Regula lui Hartwick arată că o naţiune va investi renta încasată din utilizarea prezentă a resursei epuizabile, în situaţia unei utilizări care maximizează beneficiul proprietarului. John Hartwick dezvoltă conceptul de rentă a resursei având la bază conceptul de cost al utilizatorului[1]. Acest cost este în fapt un cost de oportunitate. Caracterul epuizabil al resurselor relevă că, dacă extragem o unitate de resursă naturală acum, înseamnă că acea unitate nu va fi disponibilă la o dată ulterioară.

Costul marginal al utilizatorului este cunoscut ca fiind costul legat de renunţarea la extracţia unităţilor marginale de resurse în viitor. Costul utilizării măsoară raritatea inter-temporală a resurselor naturale. În aceste condiţii, problema va fi conştientizarea consumatorului faţă de raportul utilitate marginală-cost marginal pentru o unitate de resursă natural consumată, raportat la un anumit nivel al preţului plătit pe unitatea de resursă natural consumată. Eficienţa utilizării unei unităţi de resursă naturală consumată constă în creşterea utilităţii pentru consumator (ceea ce implică şi scăderea preţului) datorată unei mai bune utilizări şi totodată, scăderea costului de oprtunitate în situaţia unei utilizări raţionale a resurselor.

Tranziţia la o societate sustenabilă reclamă nu numai o modificare a modalităţii în care se gestionează resursele, dar şi o modificare a atitudinilor de la „eu, acum, specifice economiei tradiţionale, la consideraţii de tipul „alţii, acum şi mai târziu”[2].

În esenţă, conceptul de sustenabilitate denotă legătura indisolubilă dintre mediul natural şi utilizarea raţională a resurselor naturale în vederea creşterii eficienţei economice pe termen mediu şi lung. Creşterea economică durabilă incumbă sustenablitatea iar dezvoltarea durabilă implică mai mult decât creştere economică. Este nevoie de o schimbare în conţinutul conceptului de creştere economică, aceasta să presupună un consum mai mic de resurse naturale cu un impact semnificativ asupra rezultatului produs, cu efect de antrenare la nivelul economiei. Aceste modificări sunt necesare la nivel global, ca parte a unui pachet de măsuri de menţinere a stocului de capital ecologic, în vederea îmbunătăţirii procesului de distribuţie a veniturilor şi reducerii gradului de vulnerabilitate al economiei la crize economice.

Prin acţiuni centrate pe dezvoltarea umană şi a spiritului antreprenorial, societatea îşi va asigura un potenţial de generare a unor comportamente economice raţionale, bazate pe utilizarea eficientă a resurselor, pe conştientizarea pericolului epuizării resurselor şi implicit a posibilităţii de extensie a pieţei. Procesul economic trebuie să se bazeze pe capacitatea de reproducţie a unor factori economici preexistenţi, cu durată de utilizare limitată, ceea ce presupune luarea în considerare a unui stoc de capital ecologic limitat.

Problema economiei este cum anume va potenţa acest stoc de capital ecologic. În acest sens, se are în vedere procesul de producere şi distribuire a veniturilor pentru susţinerea acţiunilor de producere a bunăstării economice. Se au în vedere:

-producerea de bunuri economice alocate prin piaţă, urmărindu-se utilizarea intensivă a resurselor economice;

  • generarea de venituri economice care să asigure premisele unui nivel de trai decent;
  • definirea termenului de “decent” şi identificarea acelor limite care să permită menţinerea unor niveluri aşteptate de utlilitate economică la diferitele fluctuaţii ale nivelului venitului;
  • impunerea unei anumite mărimi instituţionale a venitului generată de nivelurile de impozitare;
  • gradul de suportabilitate a economiei reale, generatoare de venituri impozabile, a beneficiarilor pasivi, ca parte componentă a economiei nominale, ca întreg. Se are în vedere faptul că utilizarea sustenabilă a resurselor economice implică procesul de antrenare în activitatea economică a tuturor resurselor de muncă, generând un comportament activ, creativ, participativ.
  • transferabilitatea resurselor economice, inclusiv la nivelul economiei locale, ceea ce presupune abordarea economiei pe principiul avantajelor relative, valorificarea eficientă a potenţialului productiv, creşterea gradului de complementaritate între regiunile economice, stabilirea relaţiilor de piaţă strict pe criterii de competitivitate.

Astfel, prin dezvoltare (creştere) durabilă înţelegem acea raţionalitate etico-economică ce asigură prezervarea condiţiilor existenţiale ale societăţii omeneşti, pe un orizont de timp nedefinit, la nivelul întregului spaţiu economic natural şi social accesat în viitor[3].

Importanţa sustenabilităţii rezidă în beneficiul marginal în planul dezvoltării umane, prin care veniturile, prin procesul de redistribuire, concură la facilitarea dezvoltării umane. Prin dezvoltare umană înţelegem de fapt măsura în care individul îşi atinge un anumit standar de viaţă prin identificarea nevoilor sale, subiective şi obiective, factuale, generate de mediul economic, social, politic, cultural şi conştientizarea modalităţilor de satisfacere a lor, prin raportarea la resursele existente şi potenţiale. Individul, antrenat într-un sistem economic funcţional, îşi dezvoltă capacităţi şi competenţe care să concure la obţinerea de venituri necesare satisfacerii nevoilor sale societale. Trebuie avut în vedere că sfera nevoilor depăşeşte sfera nevoilor materiale, tendinţa fiind aceea de acoperire a nevoilor de securitate, justiţie, guvernanţă (participare la viaţa comunităţii, implicare în procesul de decizie), educaţie, cultură, artă, multiculturalitate.

Autor Cristina Bălăceanu



[1] Hartwick, John M. [1977] "Intergenerational Equity and the Investment of Rents from Exhaustible Resources" American Economic Review, 67, December

[2] Suciu Marta-Christiana, Suciu Nicolae, Dezvoltarea sustenabilă, problema cheie a secolului XXI, Buletinul AGIR nr. 1/2007 ● ianuarie-martie

[3] Dinga Emil, Studii de economie. Contribuţii de analiză logică, epistemologică şi metodologică, Ed. Economică, Bucureşti, 2009

 

 

 

ALIMENTE "VII" VERSUS ALIMENTE "MOARTE"

 

Filosofia de viață a veganilor trebuie înteleasă și recunoscută de către toți: mănâncă alimente" vii" ca să trăiești cu adevarat intens și sănătos!

Noțiunile de alimetele "vii" și "moarte" sunt vehiculate cu precadere de către vegani. Prin consumul de alimente "vii", "crude" (fructe, legume, cereal integrale) organismul uman utilizează toate componentele majore și minore din produs iar omul folosește mai putină energie pentru digestie decât în cazul celor tratate termic care devin astfel lipsite de microelemente și substanțe fitochimice, respectiv au o structură modificată a componentelor.

Alimentele "bune" sunt asimilate alimentelor "vii" (proaspete) dar cuprind și produse de origine animală și uleiuri puțin rafinate, iar alimentele "rele" sunt acele produse care deși nu produc vreo boală, pot mări riscul apariției unei afecțiuni dacă nu sunt consumate în cantități moderate.

Împreună cu alți factori, alimentele" bune" influențează calitatea vieții și sunt esențiale în ceea ce privește determinarea stării de sănătate fizică, mentală și emoțională.

Despre funcționarea creierului este bine de știut că celulele nervoase consumă aproximativ 20% din glucidele ingerate din sânge, glucoză care este folosită pentru energie și de către creier, se recomandă ca glucoza să provină din carbohidrații complecși cu indice glicemic mic care nu solicită pancreasul să secrete multă insulină, astfel că în sânge să se mențină un nivel normal de glucoză.

Alimentele " bune" contribuie la:

ü Reducerea stării de stres și creșterea vitalității organismului,

ü Îmbunătățirea activității inimii prin împiedicarea coagulării sângelui în artere, reducerea colesterolului,

ü Îmbunătățirea stării antioxidante a organismului,

ü Lupta contra cancerului, raceli si gripe virale, dureri de cap si astm, diabet,

ü Îmbunătățesc fertilitatea și actul sexual,

ü Menținerea sănătății pielii, unghiilor, părului,

ü Putere mare de concentrare si buna dispozitie

Iată care sunt alimentele "bune" clasificate pe categorii:

" Legumele (verzi, oranj, roșii), fructele cât mai colorate (proaspete si cu indice glicemic mic) , cereale integrale(grâu, secară, orz, porumb, orez brun), leguminoase uscate (linte, fasole, mazăre, bob, năut, lupin), nuci, arahide, castane, semințe fara coajă, uleiuri mononesaturate și polinesaturate(de măsline, de in, de floarea-soarelui, de pește, din soia si din germeni de porumb), unt de arahide, carnea roșie de vită slabă, carnea de pui și pește sub formă fiartă, coaptă sau friptă.

" Ciocolata neagră cu 70% cacao, ou (max. 3/saptămână), laptele degresat si brânza din lapte degresat, pește bogat in acizi grași ω3(păstrăv, somon, sardine), sucuri si nectaruri de fructe neîndulcite sau din legume, apa plată si minerală necarbonatată, ceaiuri din plante medicinale.

 

Alimentele " rele " din dietă pot avea următoarele efecte:

ü Micșorează puterea de concentrare si buna dispozitie,

ü Slăbesc articulațiile, întăresc arterele, mărind riscul bolilor cardiovasculare și artritelor,

ü Slăbesc imunitatea organismului, conducând la dureri de cap, astm, umflarea articulațiilor, si deteriorarea pielii, unghiilor si părului,

ü Accelerează procesul de îmbătrânire,

ü Cauzează supraponderabilitate care poate merge până la obezitate morbidă,

ü Cauzează probleme digestive, inclusiv balonare, crampe, dureri abdominale,

ü Afectează advers fertilitatea și libidoul

Vă intrebați de ce să ne ferim? Să evităm următoarele alimente "rele" sau măcar să le mâncăm cu moderație:

" Zahărul rafinat și produsele zaharoase (produsele de cofetarie si patiserie), produsele pe bază de cereale rafinate (făinuri albe), grasimi saturate (unt, untură, margarină), produsele din fruncte care conțin zahăr (compoturi, dulcețuri etc.), produsele lactate grase și sărate, înghețate, cărnuri grase de vită, porc, rață, gâscă,

" Preparate din carne (mezeluri, preparate din carne tocată), pește și carne prajită

" Conserve de legume si carne, arahide și alune sărate sau toastate în ulei

" Toate topingurile pe baza de unt, brânză, smântână, friscă

" Produsele excesiv de sarate (chipsuri, pop-corn, produsele de patiserie, pește, bacon etc.)

" Alimentele fast-food si junk food, sucurile îndulcite, băuturile carbogazoase si alcoolice tari (țuică, coniac, whisky etc.), cafea și ceai în cantități mari, îndulcite cu zahăr, berea în cantități mari.

În articolele următoare vom publica alimentele de bază și nu numai (laptele, oul, carnea, peștele, cerealele, fructele, legumele, ciocolata, berea si vinul): unde se situeaza ele in clasamentul alimentelor "vii" și "nevii" cât și beneficiul adus de acestea organismului uman.

 

Autor Zimbreanu Mihaela-Mariana

 

„Orice adevăr trece prin 3 faze. Mai întâi este ridiculizat, apoi trezeşte o opoziţie violentă, şi în sfârşit este acceptat ca fiind evident de la sine !” - Seneca

În prezent oamenii sunt dezechilibraţi de viaţa agitată pe care o duc şi doresc să încerce orice. In speranţa de a-şi recâştiga echilibrul ei practică yoga, zen, meditaţie transcedentală, relaxare....

Toate acestea sunt folositoare, dar există un mod mai simplu şi mai eficace: acela de a învăţa cum să mâncăm.

Citeşte mai mult...

Autentificare



AddThis Social Bookmark Button

Planteaza un copacel la nasterea bebelusului tau

 

Planteaza un copacel la nasterea bebelusului tau

Scrisoare de la un copacel pentru un parinte

Buna,

Astazi ramurile si frunzele mele s-au leganat vesele si soarele a fost mai stralucitor.

Sunt fericit, si dansez pe adierea usora a vantului. Ma intrebi de ce ? M-a vizitat copilul meu. Da , am un copil, un frate, pentru ca am fost plantat la nasterea sa, sa-i fiu alaturi pe cararile vietii.

Citeşte mai departe...';
Template design by JoomlaThemePro
Design by: JoomlaTheme Pro