• green layout
  • blue layout

Articole

Conceptul “Sustenabilitate” se refer?, în opinia noastr?, cu deosebire la conservarea ?i utilizarea eficient? a resurselor economice în vederea facilit?rii ?i garant?rii accesului genera?iilor viitoare la un mediu natural ?i economic ce poate fi exploatat. Mai exact, m?sura în care se asigur? satisfacerea nevoilor prezente f?r? a compromite capacitatea genera?iilor viitoare de a-?i satisface propriile cerin?e, ceea ce invoc? dou? aspecte ale echit??ii: echitatea intragenera?ional? (în cadrul unei genera?ii) ?i echitatea intergenera?ional? (între genera?ii). Echitatea intergenera?ional? apare întrucât genera?ia prezent? î?i deduce beneficiile prin utilizarea mediului ca resurs? de baz?, în timp ce costurile sunt transferate genera?iilor viitoare. John Hartwick a identificat o interconexiune teoretic? între renta resursei ?i sustenabilitatea economic? în cazul unor resurse epuizabile. Regula lui Hartwick arat? c? o na?iune va investi renta încasat? din utilizarea prezent? a resursei epuizabile, în situa?ia unei utiliz?ri care maximizeaz? beneficiul proprietarului. John Hartwick dezvolt? conceptul de rent? a resursei având la baz? conceptul de cost al utilizatorului[1]. Acest cost este în fapt un cost de oportunitate. Caracterul epuizabil al resurselor relev? c?, dac? extragem o unitate de resurs? natural? acum, înseamn? c? acea unitate nu va fi disponibil? la o dat? ulterioar?.

Costul marginal al utilizatorului este cunoscut ca fiind costul legat de renun?area la extrac?ia unit??ilor marginale de resurse în viitor. Costul utiliz?rii m?soar? raritatea inter-temporal? a resurselor naturale. În aceste condi?ii, problema va fi con?tientizarea consumatorului fa?? de raportul utilitate marginal?-cost marginal pentru o unitate de resurs? natural consumat?, raportat la un anumit nivel al pre?ului pl?tit pe unitatea de resurs? natural consumat?. Eficien?a utiliz?rii unei unit??i de resurs? natural? consumat? const? în cre?terea utilit??ii pentru consumator (ceea ce implic? ?i sc?derea pre?ului) datorat? unei mai bune utiliz?ri ?i totodat?, sc?derea costului de oprtunitate în situa?ia unei utiliz?ri ra?ionale a resurselor.

Tranzi?ia la o societate sustenabil? reclam? nu numai o modificare a modalit??ii în care se gestioneaz? resursele, dar ?i o modificare a atitudinilor de la „eu, acum”, specifice economiei tradi?ionale, la considera?ii de tipul „al?ii, acum ?i mai târziu”[2].

În esen??, conceptul de sustenabilitate denot? leg?tura indisolubil? dintre mediul natural ?i utilizarea ra?ional? a resurselor naturale în vederea cre?terii eficien?ei economice pe termen mediu ?i lung. Cre?terea economic? durabil? incumb? sustenablitatea iar dezvoltarea durabil? implic? mai mult decât cre?tere economic?. Este nevoie de o schimbare în con?inutul conceptului de cre?tere economic?, aceasta s? presupun? un consum mai mic de resurse naturale cu un impact semnificativ asupra rezultatului produs, cu efect de antrenare la nivelul economiei. Aceste modific?ri sunt necesare la nivel global, ca parte a unui pachet de m?suri de men?inere a stocului de capital ecologic, în vederea îmbun?t??irii procesului de distribu?ie a veniturilor ?i reducerii gradului de vulnerabilitate al economiei la crize economice.

Prin ac?iuni centrate pe dezvoltarea uman? ?i a spiritului antreprenorial, societatea î?i va asigura un poten?ial de generare a unor comportamente economice ra?ionale, bazate pe utilizarea eficient? a resurselor, pe con?tientizarea pericolului epuiz?rii resurselor ?i implicit a posibilit??ii de extensie a pie?ei. Procesul economic trebuie s? se bazeze pe capacitatea de reproduc?ie a unor factori economici preexisten?i, cu durat? de utilizare limitat?, ceea ce presupune luarea în considerare a unui stoc de capital ecologic limitat.

Problema economiei este cum anume va poten?a acest stoc de capital ecologic. În acest sens, se are în vedere procesul de producere ?i distribuire a veniturilor pentru sus?inerea ac?iunilor de producere a bun?st?rii economice. Se au în vedere:

-producerea de bunuri economice alocate prin pia??, urm?rindu-se utilizarea intensiv? a resurselor economice;

  • generarea de venituri economice care s? asigure premisele unui nivel de trai decent;
  • definirea termenului de “decent” ?i identificarea acelor limite care s? permit? men?inerea unor niveluri a?teptate de utlilitate economic? la diferitele fluctua?ii ale nivelului venitului;
  • impunerea unei anumite m?rimi institu?ionale a venitului generat? de nivelurile de impozitare;
  • gradul de suportabilitate a economiei reale, generatoare de venituri impozabile, a beneficiarilor pasivi, ca parte component? a economiei nominale, ca întreg. Se are în vedere faptul c? utilizarea sustenabil? a resurselor economice implic? procesul de antrenare în activitatea economic? a tuturor resurselor de munc?, generând un comportament activ, creativ, participativ.
  • transferabilitatea resurselor economice, inclusiv la nivelul economiei locale, ceea ce presupune abordarea economiei pe principiul avantajelor relative, valorificarea eficient? a poten?ialului productiv, cre?terea gradului de complementaritate între regiunile economice, stabilirea rela?iilor de pia?? strict pe criterii de competitivitate.

Astfel, prin dezvoltare (cre?tere) durabil? în?elegem acea ra?ionalitate etico-economic? ce asigur? prezervarea condi?iilor existen?iale ale societ??ii omene?ti, pe un orizont de timp nedefinit, la nivelul întregului spa?iu economic natural ?i social accesat în viitor[3].

Importan?a sustenabilit??ii rezid? în beneficiul marginal în planul dezvolt?rii umane, prin care veniturile, prin procesul de redistribuire, concur? la facilitarea dezvolt?rii umane. Prin dezvoltare uman? în?elegem de fapt m?sura în care individul î?i atinge un anumit standar de via?? prin identificarea nevoilor sale, subiective ?i obiective, factuale, generate de mediul economic, social, politic, cultural ?i con?tientizarea modalit??ilor de satisfacere a lor, prin raportarea la resursele existente ?i poten?iale. Individul, antrenat într-un sistem economic func?ional, î?i dezvolt? capacit??i ?i competen?e care s? concure la ob?inerea de venituri necesare satisfacerii nevoilor sale societale. Trebuie avut în vedere c? sfera nevoilor dep??e?te sfera nevoilor materiale, tendin?a fiind aceea de acoperire a nevoilor de securitate, justi?ie, guvernan?? (participare la via?a comunit??ii, implicare în procesul de decizie), educa?ie, cultur?, art?, multiculturalitate.

Autor Cristina B?l?ceanu



[1] Hartwick, John M. [1977] "Intergenerational Equity and the Investment of Rents from Exhaustible Resources" American Economic Review, 67, December

[2] Suciu Marta-Christiana, Suciu Nicolae, Dezvoltarea sustenabil?, problema cheie a secolului XXI, Buletinul AGIR nr. 1/2007 ? ianuarie-martie

[3] Dinga Emil, Studii de economie. Contribu?ii de analiz? logic?, epistemologic? ?i metodologic?, Ed. Economic?, Bucure?ti, 2009

 

 

 

ALIMENTE "VII" VERSUS ALIMENTE "MOARTE"

 

Filosofia de via?? a veganilor trebuie înteleas? ?i recunoscut? de c?tre to?i: m?nânc? alimente" vii" ca s? tr?ie?ti cu adevarat intens ?i s?n?tos!

No?iunile de alimetele "vii" ?i "moarte" sunt vehiculate cu precadere de c?tre vegani. Prin consumul de alimente "vii", "crude" (fructe, legume, cereal integrale) organismul uman utilizeaz? toate componentele majore ?i minore din produs iar omul folose?te mai putin? energie pentru digestie decât în cazul celor tratate termic care devin astfel lipsite de microelemente ?i substan?e fitochimice, respectiv au o structur? modificat? a componentelor.

Alimentele "bune" sunt asimilate alimentelor "vii" (proaspete) dar cuprind ?i produse de origine animal? ?i uleiuri pu?in rafinate, iar alimentele "rele" sunt acele produse care de?i nu produc vreo boal?, pot m?ri riscul apari?iei unei afec?iuni dac? nu sunt consumate în cantit??i moderate.

Împreun? cu al?i factori, alimentele" bune" influen?eaz? calitatea vie?ii ?i sunt esen?iale în ceea ce prive?te determinarea st?rii de s?n?tate fizic?, mental? ?i emo?ional?.

Despre func?ionarea creierului este bine de ?tiut c? celulele nervoase consum? aproximativ 20% din glucidele ingerate din sânge, glucoz? care este folosit? pentru energie ?i de c?tre creier, se recomand? ca glucoza s? provin? din carbohidra?ii complec?i cu indice glicemic mic care nu solicit? pancreasul s? secrete mult? insulin?, astfel c? în sânge s? se men?in? un nivel normal de glucoz?.

Alimentele " bune" contribuie la:

ü Reducerea st?rii de stres ?i cre?terea vitalit??ii organismului,

ü Îmbun?t??irea activit??ii inimii prin împiedicarea coagul?rii sângelui în artere, reducerea colesterolului,

ü Îmbun?t??irea st?rii antioxidante a organismului,

ü Lupta contra cancerului, raceli si gripe virale, dureri de cap si astm, diabet,

ü Îmbun?t??esc fertilitatea ?i actul sexual,

ü Men?inerea s?n?t??ii pielii, unghiilor, p?rului,

ü Putere mare de concentrare si buna dispozitie

Iat? care sunt alimentele "bune" clasificate pe categorii:

" Legumele (verzi, oranj, ro?ii), fructele cât mai colorate (proaspete si cu indice glicemic mic) , cereale integrale(grâu, secar?, orz, porumb, orez brun), leguminoase uscate (linte, fasole, maz?re, bob, n?ut, lupin), nuci, arahide, castane, semin?e fara coaj?, uleiuri mononesaturate ?i polinesaturate(de m?sline, de in, de floarea-soarelui, de pe?te, din soia si din germeni de porumb), unt de arahide, carnea ro?ie de vit? slab?, carnea de pui ?i pe?te sub form? fiart?, coapt? sau fript?.

" Ciocolata neagr? cu 70% cacao, ou (max. 3/sapt?mân?), laptele degresat si brânza din lapte degresat, pe?te bogat in acizi gra?i ?3(p?str?v, somon, sardine), sucuri si nectaruri de fructe neîndulcite sau din legume, apa plat? si mineral? necarbonatat?, ceaiuri din plante medicinale.

 

Alimentele " rele " din diet? pot avea urm?toarele efecte:

ü Mic?oreaz? puterea de concentrare si buna dispozitie,

ü Sl?besc articula?iile, înt?resc arterele, m?rind riscul bolilor cardiovasculare ?i artritelor,

ü Sl?besc imunitatea organismului, conducând la dureri de cap, astm, umflarea articula?iilor, si deteriorarea pielii, unghiilor si p?rului,

ü Accelereaz? procesul de îmb?trânire,

ü Cauzeaz? supraponderabilitate care poate merge pân? la obezitate morbid?,

ü Cauzeaz? probleme digestive, inclusiv balonare, crampe, dureri abdominale,

ü Afecteaz? advers fertilitatea ?i libidoul

V? intreba?i de ce s? ne ferim? S? evit?m urm?toarele alimente "rele" sau m?car s? le mânc?m cu modera?ie:

" Zah?rul rafinat ?i produsele zaharoase (produsele de cofetarie si patiserie), produsele pe baz? de cereale rafinate (f?inuri albe), grasimi saturate (unt, untur?, margarin?), produsele din fruncte care con?in zah?r (compoturi, dulce?uri etc.), produsele lactate grase ?i s?rate, înghe?ate, c?rnuri grase de vit?, porc, ra??, gâsc?,

" Preparate din carne (mezeluri, preparate din carne tocat?), pe?te ?i carne prajit?

" Conserve de legume si carne, arahide ?i alune s?rate sau toastate în ulei

" Toate topingurile pe baza de unt, brânz?, smântân?, frisc?

" Produsele excesiv de sarate (chipsuri, pop-corn, produsele de patiserie, pe?te, bacon etc.)

" Alimentele fast-food si junk food, sucurile îndulcite, b?uturile carbogazoase si alcoolice tari (?uic?, coniac, whisky etc.), cafea ?i ceai în cantit??i mari, îndulcite cu zah?r, berea în cantit??i mari.

În articolele urm?toare vom publica alimentele de baz? ?i nu numai (laptele, oul, carnea, pe?tele, cerealele, fructele, legumele, ciocolata, berea si vinul): unde se situeaza ele in clasamentul alimentelor "vii" ?i "nevii" cât ?i beneficiul adus de acestea organismului uman.

 

Autor Zimbreanu Mihaela-Mariana

 

„Orice adev?r trece prin 3 faze. Mai întâi este ridiculizat, apoi treze?te o opozi?ie violent?, ?i în sfâr?it este acceptat ca fiind evident de la sine !” - Seneca

În prezent oamenii sunt dezechilibra?i de via?a agitat? pe care o duc ?i doresc s? încerce orice. In speran?a de a-?i recâ?tiga echilibrul ei practic? yoga, zen, medita?ie transcedental?, relaxare....

Toate acestea sunt folositoare, dar exist? un mod mai simplu ?i mai eficace: acela de a înv??a cum s? mânc?m.

Citeşte mai mult...

Autentificare



AddThis Social Bookmark Button

Planteaza un copacel la nasterea bebelusului tau

 

Planteaza un copacel la nasterea bebelusului tau

Scrisoare de la un copacel pentru un parinte

Buna,

Astazi ramurile si frunzele mele s-au leganat vesele si soarele a fost mai stralucitor.

Sunt fericit, si dansez pe adierea usora a vantului. Ma intrebi de ce ? M-a vizitat copilul meu. Da , am un copil, un frate, pentru ca am fost plantat la nasterea sa, sa-i fiu alaturi pe cararile vietii.

Citeşte mai departe...';
Template design by JoomlaThemePro
Design by: JoomlaTheme Pro